Okuribito (plecari)

Vreau sa stau sa ma odihnesc,
Intr-un loc ferit de umbra soarelui.
Mi-e dor sa stau sa ma gasesc,
Mi-e sufletul pustiit.
N-am nici vlaga, n-am nici chef.
N-am putere, n-am vointa,
N-am speranta, n-am chef de viata!
Nu stiu de unde s-o apuc,
S-ncotro eu sa ma duc.
Unde-as vrea s-ajung, eu stiu,
Dar in mintea mea-i pustiu.
Am ajuns sa nu ma regasesc,
Prin viata alene sa ratacesc.
Lucrurile-n sile eu le fac,
Caci n-am putere imi e pacat.
A lucrurilor frumusete eu n-o gasesc,
Desi in mintea-mi, eu ma straduiesc.
Of, viata, eu ce sa fac?
Cu mine nu mai pot sa fac un pact.
Probabil am facut prea multe,
Prea multe care n-au fost insa bune.
Si-acum am ajuns sa ratacesc,
Pe mine fara sa ma regasesc.
Of, da-mi Doamne putina vointa,
De viata sa-mi gasesc iar o dorinta,
Da-mi Doamne o indrumare,
Sa ies din aste ganduri amare.
Imi vine sa ma las dus de val,
Nu-mi pasa de ma duce in aval.
Putere sa lupt nu am,
S-a dus si stropul ce-l aveam.
Plin de tristete sunt,
Speranta-i mica intr-un catun.
Da-mi Doamne putere sa o cresc,
Drumul in viata sa-l regasesc...
Sunt trist, sunt vai de capul meu...